Cuplul în viaţa mea II

27783300_1715789758480687_2143507264_n

În primul articol din această serie – Cuplul în viaţa mea – ai accesat informaţii despre cum s-a aşezat de-a-lungul timpului “cuplul” în interiorul tău. Ar fi de mare folos pentru tine, având aceste informaţii să te întrebi şi să observi în ce mod aceste credinţe, percepţii s-au manifestat în relaţia ta sau relaţiile tale de cuplu.

Dacă nu ai reuşit până acum să parcurgi primul articol, îl găseşti aici: Cuplul în viaţa mea I

Pentru ca acest lucru să fie posibil, în acest articol vin către tine cu un îndemn :

Stai mai aproape de tine!

“Într-o relaţie suntem 3: eu, tu şi relaţia noastră.” socio-psihologul Jacques Salome, aduce în atenţia noastră această perspectivă care pentru mine, reprezintă cheia-cheilor în relaţia mea. Din acel moment, mi-am dat seama că este important să îmi îndrept atenţia către mine în primul rând şi nu către partener.

“A fi în relaţie este o încercare, pentru că ai tendinţa de a renunţa la cine eşti atunci când eşti cu altcineva. Ca şi cum nu mai meriţi să ai propria viaţă, să te întâlneşti cu prietenii, să păstrezi hobby-uri, pentru că el/ea nu ar fi ok cu asta.” psihoterapeut Claus Kostka

Cheia unei relaţii sănătoase este ca ambii parteneri să rămână în propriile vieţi şi să se bucure împreună de relaţie. Acest fapt înseamnă că partenerii pot construi împreună noi obiceiuri, noi prietenii, experienţe plăcute pentru amândoi, fără a renunţa de ceea ce le face plăcere înainte de această relaţie.

Pare simplu şi uşor, nu-i aşa? dar totuşi este complicat…

Unul dintre aspectele care complică este că o dată ce ne aflăm într-o relaţie  este foarte uşor să cădem în capcana “tu trebuie să ai grijă de mine”, astfel cerem partenerului/partenerei să ne împlinească propriile nevoi, deşi uneori nici noi nu le cunoaştem prea bine.

Când suntem în această capcană, relaţia devine complicată, ambii parteneri adună frustrări, nereuşind să îi facă pe plac celuilalt. Nici nu are cum!

Este ceva ce se întâmplă cu noi toţi la un moment dat în cadrul unei relaţii de cuplu.

Când observăm că se manifestă această tendinţă, putem să recunoaştem că nevoia este defapt în a fi mai aproape de noi înşine. Nevoia este personală şi nu poate fi împlinită de partener/parteneră, ci doar de tine însuţi.

Cu cât îţi cunoşti mai bine propriile nevoi, poţi avea tu grijă de împlinirea lor, le poţi exprima clar, fără să aştepţi ca partenerul/partenera să îţi citească gândurile sau şi mai bine să anticipeze dorinţele tale.

Dacă citind acest articol, te-ai gândit ahaa… exact aşa face partenerul/partenera mea, eu vin şi spun: Stai mai aproape de tine! Priveşte întâi la ceea ce manifeşti tu în relaţie şi apoi dacă doreşti să schimbi ceva, fă-o uşor, uşor din partea ta de relaţie, este singurul loc unde poţi acţiona!

Dacă doreşti să împărtăşeşti experienţa ta sau ai întrebări, îmi poţi scrie pe adresa de e-mail psi.ioanacunicel@gmail.com sau în secţiunea pentru comentarii de mai jos.

Psihoterapeut Ioana Cunicel

Anunțuri

  Un gând despre „Cuplul în viaţa mea II

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: