Despre depresie și PREVENȚIE

Institutul Național de Sănătate Mintală din Statele Unite descrie această tulburare ca fiind o periodă mai lungă de două săptămâni în care o persoană se simte tristă sau arată lipsă de interes pentru orice activitate, la care se adaugă tulburări de somn, alimentație, de concentrare sau o percepere diferită a propiei imagini. De multe ori, primele simptome care apar sunt doar fizice, fără o legătură aparentă cu o tulburare psihică.

man-person-people-emotions

Studiul (Birmaher, 2007) a arătat modificări ale concentraţiilor unor substanţe existente la nivel cerebral, substanţe numite neurotransmiţători. Dintre acestea cele mai frevent asociate cu apariţia simptomelor depresive sunt noradrenalina şi serotonina.

Un nou studiu american (Dozois, 2008) identifică pentru prima dată o legătură biologică între depresie și alimentele prea grase și oferă, totodată, o soluție promițătoare pentru noi tratamente.

Autorii cercetării (Dozois & Beck, 2008) au încercat să înțeleagă mecanismele care pot explica legătura dintre alimentele grase și comportamentele depresive, informează Le Parisien.

Ei au descoperit că metabolismul grăsimilor ar avea în comun același mecanism biologic ca și conexiunile neuronale din creier, care sunt deteriorate în caz de stres și depresie. De exemplu, pacienții cu tulburări metabolice cum ar fi diabetul de tip 2 sunt mai expuși riscului de depresie. Cu alte cuvinte, efectele unei diete prea bogate în grăsimi se suprapun peste efectele stresului cronic.

Echipa de cercetători a arătat că o dietă bogată în grăsimi a influențat comportamentul șobolanilor. După patru luni în care li s-a aplicat acest regim, această celebră cale organică implicată atât în metabolismul grăsimilor, cât și în plasticitatea creierului a fost perturbată și rozătoarele au prezentat semne de depresie și de anxietate.

„Oare eu sunt singurul care nu simte absolut nimic? Fizic şi psihic. Sunt ca un spaţiu gol”. Aceasta este mărturia tulburătoare a unei persoane care recunoaşte că suferă de depresie. Asemeni ei, în întreaga lume peste 350 de milioane de oameni sunt diagnosticaţi cu această boală, în timp ce mulţi alţii suferă în tăcere, fără să ştie ce se întâmplă cu ei, sau fără să accepte realitatea şi să ceară ajutor.Din păcate, boala trece deseori nediagnosticată, pentru că simptomele sunt greu de observat, iar alteori pentru că bolnavii nu vor să ceară ajutor, de teamă că vor fi stigmatizaţi şi consideraţi nebuni.

În Statele Unite, de exemplu, doar 50% dintre adulţii cu depresie primesc un tratament, iar dintre aceştia numai 19% au parte de medicaţia minimă necesară, conform recomandărilor medicale. Asta presupune prescrierea unui antidepresiv şi participarea la mai multe şedinţe de psihoterapie. Dar depresia nu este o simplă „stare proastă”, peste care cineva poate trece, cu un mic efort de voinţă, ci o boală cu care trebuie să lupte şi pe care trebuie să o trateze corect, la fel cum s-ar trata dacă ar avea cancer (Cheng, 2003).

            Problema depresiei a fost readusă în discuţie după sinuciderea actorului Robin Williams, moarte care i-a întristat profund, dar i-a şi uimit de mulţi dintre fanii săi.

Unii s-au întrebat ce motiv avea celebrul actor ca să-şi pună capăt zilelor, din moment ce avea orice şi-ar putea dori un om normal: o familie care îl iubea, carieră, talent, faimă, bani. Dar, spune Ramani Durvasula, psiholog şi profesor de psihologie la California State University din Los Angeles, tocmai această viaţă împlinită i-a accentuat depresia, sentimentul de vinovăţie: ştia că are totul, dar în ciuda acestui lucru el nu se simţea bine, avea impresia că viaţa lui nu are sens. Pentru că aşa se manifestă de fapt boala, indiferent cât de bogat sau celebru este cel care suferă de această afecţiune (Janowsky, 2002).

În cazul depresiei, mulți autori au subliniat importanța de a distinge între tulburările depresive patologice (care justifică o atenție medicală) și tristețea umană normală, care apare ca o reacție la evenimente de viață sau personale.

Boala poate fi determinată de un dezechilibru chimic în creier, de aceea sunt necesare medicamentele (antidepresivele), care pot rezolva această problemă.

Afecţiunea poate să apară însă şi ca un răspuns nepotrivit, exagerat, la stres, la traume. Dar, dacă o persoană deprimată din cauza unor dificultăţi financiare ajunge să se sinucidă, ea nu s-a sinucis din cauza acestor probleme, ci din pricina importanţei exagerate pe care i-a acordat-o subiectului. Psihologii precizează că bolnavii nu pot fi ajutate de prieteni, ci doar de medici, aşa cum un bolnav de inimă trebuie să urmeze un tratament, nu să încerce să se vindece, de exemplu, cu ajutorul unor glume menite să-i asigure buna dispoziţie.

La fel, îndemnul pe care mulţi le lansează unor persoane depresive, tulburate – „treci peste asta!” – sunt inutile şi fac mai mult rău, pentru că stigmatizează persoana şi îi accentuează starea de culpabilitate şi de singurătate.

Un studiu (Liu, 2015) care a coroborat datele a zeci de cercetări pe mii de voluntari, realizat de savanţii chinezi de la Colegiul medical din Universitatea Qingdau din Shangong, arată că un stil de viaţă sedentar creşte cu 25% riscurile de instalare a depresiei, comparativ cu persoanele cu un stil de viaţă activ.

            Cercetarea (Liu, 2015) are unele limite, dar rezultatele sugerează ca activitatea fizică este o soluţie potrivită pentru prevenirea depresiei, potrivit echipei de experţi conduse de Long Zhai.

Este un subiect mai puțin plăcut și de aceea voi încheia prin îndemnul prevenirii

  • somn suficient
  • alimentație sănătoasă bogată în grăsimi benefice (OMEGA 3, carbohidrați, lipide, grăsimi nesaturate: ulei de măsline, avocado, uleiuri presate la rece, nuci, mieji de floarea soarelui, dovleac, migdale, caju)
  • sport
  • atitudine pozitivă
  • rugăciune (sunt numeroase studii care atestă puterea pe care o are)

 

Secretul fericirii este să-ți aduni binecuvântările, în timp ce alții își numără necazurile. – William Penn

 

Psiholog Roxana Ionescu

Reclame

  Un gând despre „Despre depresie și PREVENȚIE

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: